ZETEA: o poveste de succes

 Când vorbim de o apa de munte (si de pestii ei) vorbim tot mai des la timpul trecut. Sau daca vorbim la timpul prezent amintim de „poluare”, „dezastru” sau „hidroamenajare”. Ei bine, in Ţinutului Odorheiului, am descoperit si o poveste de succes. Apa curata, cu pesti multi si mari, preturi decente si gazde primitoare. Si din nou: nu vorbesc de timpuri de mult apuse. Sau de alte zari straine.

După eșecul primei etape din Campionatul National de Spinning de pe Mal am decis sa ne îndreptăm atenția spre alte zări. Spre zări în care companii depășite de istorie și retrograde nu mai pot sa își bata joc de munca și pasiunea noastră. Asa ca ne-am îndreptat atenția către Zetea despre care auzisem multe lucruri … de bine.

Când am vorbit prima oara cu Andras SZABO (responsabilul cu competițiile din cadrul A.V.P.S. „Târnava Mare”) și i-am expus proiectul nostru de a organiza o competiție de pescuit sportiv la Zetea a fost foarte incantat. Si astfel a început o colaborare extraordinara cu acești oameni minunați și deosebit de implicați în pasiunea și misiunea lor, colaborare ca va dura muti ani.

Așadar la Zetea, pe Târnava Mare, A.V.P.S. „Târnava Mare” și-a asumat sarcina de a administra o apa de munte. Si asta fără o armata privata care sa păzească fiecare pistrui de pastrav si care sa controleze la sânge orice trecător cu suspiciunea ca orice pescar este mai întâi vinovat si e doar o chestiune de timp sa se dovedească asta. Cheia succesului cred eu, o reprezinta localnicii care au înțeles ca nu contează vremelnicia unui sac de peste fata de durabilitatea unui turism clădit pe pescuitul sportiv. Pentru ca turismul este doar vârful aisbergului care însă are la baza absolut toate activitatile economice locale. Si astfel prosperitatea unei zone poate fi asigurata de pasiunea unor nebuni visători: pescarii sportivi.

Târnava Mare este cel mai important râu al Ţinutului Odorheiului. Izvorăşte de la poalele muntelui Şumuleu Mare, de la o altitudine de 1455m, are o lungime de 221 km şi un bazin hidrografic de aproximativ 3.600 kmp. Raul se varsă în lacul de acumulare de la Zetea, unde se uneşte cu pârâul Şicasău şi pârâul Szencsed. După ce părăseşte lacul de acumulare (ce are o suprafață de 137 ha), continuă drumul spre Odorheiu Secuiesc. Înainte să atingă oraşul, colectează apa din trei pâraie: Ivo, Desag şi Brădeşti. Dintre acestea, cu posibilităţi de pescuit, pe primul loc se situează Ivo. Pe pârâul Desag pescuitul este interzis. Aceste trei pârâuri reprezinta principalele zone de boiște al păstrăvului indigen. Porțiunea dintre izvor si localitatea Brădeşti este una de tip montan. Fauna piscicolă a acestei secţiuni este foarte variată, specia de peşte care domină este păstrăvul indigen. Apare însă atât lipanul cat și păstrăvul curcubeu și fântânel.

Între barajul Zetea şi podul Desag este instituita o zonă „Catch & Release“, unde sunt valabile reguli de pescuit speciale: păstrarea peştelui prins este STRICT INTERZISĂ, pescuitul este permis numai cu momeală artificială, folosirea minciogului este obligatorie, se utilizează numai ancore și cârlige debarbetate.

A.V.P.S. „Târnava Mare” asigura deci paza, popularea și administrarea zonei într-un  mod poate unic la nivel național demonstrând ca se poate face și în România un turism civilizat bazat pe pescuit sportiv. Exemplu pe care sper ca tot mai multe zone sa il adopte. Pentru ca la bazinul hidrografic impresionant al Românie, faptul ca marea majoritate a pescarilor încep sa prefere Slovenia, Croația, Polonia, Cehia nu poate decât sa fie un semnal de alarma.