European Bass Meeting

Intre 20-22 februarie a avut loc la Vicenza ce-a de-a doua intalnire anuala a capitanilor din tarile europene participante la Campionatele Mondiale de Bass. Scopul principal al acestei intalniri a fost dezbaterea viitorului acestui peste si accentuarea perspectivelor deschise de pescuitul de competitie la bass in Europa. Printre tarile participante la aceasta conferinta s-au numarat Portugalia, Spania, Austria, Romania si evident tara gazda, Italia. Din Spania a participat pe langa capitanul echipei nationale si presedintele Federatiei Spaniole de Pescuit Sportiv.

Conferinta s-a defasurat in Fiera di Vicenza, locatie ce a gazduit pe parcursul celor 3 zile si cel mai mare targ de vanatoare si pescuit din Italia. Organizatorul acestui targ a fost si cel care mi-a facut invitatia, Eddy Peruzzo, presedintele IBA (Italian Bass Association), o structura similara Ligii Romane de Spinning, insa concentrata doar asupra pescuitului la bass.

Inainte de a parasi tara, aveam clar definite obiectivele si informatiile pe care doream sa le culeg la aceasta intalnire. Stiam ca urma sa participe si capitanul Portugaliei si doream sa aflu cat mai multe detalii despre locatia Campionatului Mondial de anul acesta precum si modalitati de a minimiza costurile deplasarii lotului in luna noiembrie.
De asemenea, in 2011, Italia va fi gazda Olimpiadelor Pescuitului, ceea ce inseamna ca Romania va trebui sa participe in lot complet, cu reprezentanti pentru toate stilurile de pescuit: crap, stationar, musca si evident pescuit la rapitor. Informatiile despre aceasta viitoare competitie ne vor fi de folos in conturarea din timp a unui buget necesar deplasarii lotului de spinning.

Am plecat din Arad sambata dimineata cu destinatia Verona. Andrei s-a decis sa ma insoteasca, decizie ce s-a dovedit foarte inspirata, deoarece mi-a fost de un real ajutor. Ajungem in Verona, iar dupa o serie de permutari tren-autobuz iata-ne in Fiera di Vicenza. Aici ne astepta Eddy.

Targul de pescuit si vanatoare se intindea pe lungimea a trei hale de dimensiuni impresionante. Sectiunea de pescuit era dominata de firmele specializate pe echipament de pescuit la bass, care ocupau aproximativ 40% din standurile prezente la targ.

Pescuitul la musca era aproximativ la fel de bine reprezentat, iar restul de 20 de procente erau dedicate celorlalte tipuri de pescuit (crap, stationar etc.). Nu vreau sa va descriu aici cele vazute la targ, deoarece acest subiect constituie tema unui alt articol ce va fi publicat in primul numar al revistei LRS, “Naluci si rapitori”. Doresc in schimb sa ma concentrez pe informatiile, contactele si concluziile acestei intalniri.

Cert este ca in urma participarii am ajuns la urmatoarea concluzie. Italia este tara europeana cu cel mai avansat si dezvoltat nivel al pescuitului, in special in ceea ce priveste pescuitul de competitie. Aici tin cont de criterii cum ar fi organizarea si structurarea pescuitului, numarul sportivilor inscrisi in competitii, interesul sponsorilor, dimensiunea pietei de articole de pescuit, partenerii media etc. Toate aceste aspecte contureaza o industrie halieutica impresionanta in aceasta tara.

Pe scurt, pescuitul de competitie in Italia inseamna bass. Este pestele tinta principal in competitiile desfasurate acolo si specia tinta exclusiva in etapele Campionatului National. Sporadic se mai organizeaza si competitii de spinning, in special la pastrav, insa doar la nivel amator, nicidecum profesionist.

Legat de pescuitul de competitie la bass, Campionatul National din Italia este impartit in 3 sectiuni: pescuit din barca (bass boat), pescuit din barca cu motor electric si pescuit din belly boat. Competitiile de pescuit din bass boat-uri se desfasoara pe echipe de cate 2 persoane. Fiecare sectiune are desemnat cate un presedinte care raspunde de buna desfasurare a concursurilor.

Singura sectiune care face selectia lotului national in vederea participarii la Campionatul Mondial de Bass este sectiunea de pescuit din barca pe echipe. Restul sectiunilor ofera doar titulatura de campion national la tipul respectiv de pescuit si marele premiu, un bass boat echipat complet. Castigatorul are astfel sansa de a se inscrie anul urmator in Campionatul de Bass pe echipe.

Fiind in jur de 2000 de sportivi inscrisi anual in competitiile de bass, Campionatul National italian are la baza sistemul de calificari zonal. Asadar in urma unui numar de 3 etape desfasurate in fiecare regiune, fruntasii din zona respectiva urmeaza sa se confrunte in doua etape nationale, la finele carora se alege lotul national de 4 echipe, lot ce va reprezenta Italia la Campionatul Mondial. Pentru echilibrarea sanselor cele doua etape nationale se vor desfasura, una in nordul Italiei, iar cealalta pe o pista din sud. Este un sistem cu vechime si care functioneaza foarte bine.

Din discutiile avute cu capitanul Spaniei am inteles ca sistemul competitional spaniol este foarte asemanator cu cel din Italia. Si la ei sunt in jur de 2500-3000 de participanti la competitiile de bass, peste care domina si competitiile din Spania. Sistemul de calificari este tot zonal.

Un alt detaliu picant este ca in Spania, selectia lotului national o face doar capitanul. Este exact ca in cazul nationalei de fotbal. Selectia nu se face in urma campionatului national, desi o clasare buna poate cantari mult in decizia capitanului.

Acesta cunoaste foarte bine toti sportivii valorosi, ii studiaza pe tot parcursul anului. Una peste alta le cunoaste punctele forte, experienta si psihicul. Mi-a spus deja numele celor doua echipe spaniole care vor participa sigur in Portugalia, restul nefiind inca stabilit. L-am intrebat, normal, pe ce criterii i-a ales. Mi-a raspuns direct: dintre toti ei cunosc cel mai bine lacul Alqueva si comportamentul bassului de acolo. In plus, sunt pescari tehnici si cu un psihic foarte puternic.

Personal tind sa nu fiu de acord cu un astfel de sistem de selectie, insa prezenta constanta a echipei spaniole pe podiumul Campionatelor Mondiale din ultimii ani vine drept contraargument.

Capitanul este sustinut si de presedintele Federatiei Spaniole de Pescuit Sportiv, care imi povestea ca atata timp cat exista rezultate nu are de ce sa intervina, capitanul este singurul care ia decizii in privinta lotului national. Este o abordare diferita, despre care am considerat ca merita sa aflati.

Portugalia, alta tara prezenta in Italia are un sistem competitional foarte apropiat de al nostru. Exista in jur de 40 de echipe care participa constant la concursuri. Campionatul National de desfasoara in 6 etape pe diverse locatii din tara. La finele sezonului competitional primele 4 echipe vor forma lotul national.

Alt aspect interesant ce mi l-a transmis capitanul Portugaliei este ca si ei vor trece de la anul la sistemul cu doua divizii. Prima divizie va contine in ordinea clasarii primele 20 de echipe, din care vor retrograda 10. Asadar foarte asemanator cu sistemul implementat de noi la inceputul acestui an. Personal il consider un argument in plus pentru validarea acestuia.

Ok, sa continuam cu detalii despre pista mondialelor de bass de anul acesta si anume lacul Alqueva.

Capitanul Portugaliei sustine ca la nivelul structurilor si tehnicilor de pescuit care dau randament pista se situeaza undeva intre Lago di Garda si El Cuchilio, pistele ultimelor doua mondiale. Sunt portiuni in care tehnicile finesse sunt cele mai potrivite, cat si portiuni cu structuri proeminente (craci, bolovani) care cer echipament heavy.

Ambele tipuri de pescuit dau randament daca identifici corect locul in care sa le aplici. Peisajul subacvatic se schimba relativ des, datorita fluctuatiei nivelului apei din baraj. Aceste fluctuatii ale nivelului cu pana la 5-10 m, fac ca hot-spoturile sa se schimbe constant, asadar lacul poate deveni la fel de necunoscut unui localnic, cum ii este unui nou venit.

In noiembrie lacul va fi invadat de vegetatie, iar participantii vor fi nevoiti sa-si adapteze tehnicile in consecinta. Daca reusim sa strangem fondurile necesare pentru deplasarea unui lot in Portugalia, ne vor pune la dispozitie ghizi in toate zilele de antrenament. Asta pentru ca sunt foarte placut impresionati de persistentele si dorinta puternica a Romaniei de a se integra in peisajul mondial al pescuitului la bass.

Sa continuam asadar cu o alta locatie, pista mondialelor din Italia, 2011. Campionatul Mondial de Bass din 2011 se va desfasura pe lacul Bolsena, situat in vecinatatea capitalei. Este lacul cu cea mai bogata populatie de bass din Italia. Este foarte probabil ca perioada desfasurarii mondialelor sa fie luna septembrie.

La targ ne-am reintalnit cu multi dintre pescarii italieni cunoscuti la mondialele din 2008 de pe Lago di Garda. Ne-au impartasit cu totii informatii despre Bolsena. Din felul in care povesteau ne era clar ca este lacul favorit al tuturor pescarilor de competitie din Italia. Pe parcursul unei zile bune de pescuit pe Bolsena se pot captura usor intre 30-40 de bassi cu greutati medii situate intre 1.5-2 kg.

Bolsena este un lac vulcanic, format in interiorul unui crater. Majoritatea structurilor sunt bolovani rezultati in urma eruptiei sau vechi insulite locuite si inundate pe masura ce nivelul apei a crescut.

Per ansamblu numarul structurilor este relativ scazut. Cele mai importante structuri pentru localizarea exemplarelor mari de bass devin astfel plantele subacvatice. Exemplarele mari din acest lac au fost localizate mereu in preajma vegetatiei. Provocarea consta in descoperirea acestor zone cu vegetatie, care se schimba constant pe toata durata anului. In Bolsena se pescuieste industrial dupa coregon. Basii mari pot fi gasiti si in preajma zonelor unde sunt amplasate plasele de pescuit.

Tehnicile de pescuit cu randament maxim pe Bolsena se incadreaza tot in categoria finesse. Apa foarte limpede, invadata de vegetatie, cere tehnici de genul drop shot, wacky sau shaky head. Este un aspect impartasit de toti pescarii italieni. Acestia sustin ca pescuitul pe Bolsena este un pescuit extrem de tehnic, in care fiecare detaliu conteaza.

Pe langa Campionatul de Bass, in 2011 Italia va gazdui si Campionatul de Spinning de pe Mal, specia tinta fiind pastravul. Acesta se va desfasura pe un rau cu debit mediu, situat si el in apropierea Romei.
Referitor la spinnigul din barca, din pacate nu exista nicio competitie de talie mondiala preconizata pentru 2011. Italia nu are campionat de spinning, pescuitul la bass acaparand in intregime domeniul competitional.

Aceasta ar fi o scurta trecere in revista a peisajului competitional european. Tarile cu un Campionat National puternic sunt tari in care pescarii sunt reprezentati de o Federatie de Pescuit Sportiv, care aloca bugete pentru fiecare sectiune, elibereaza carnete de membru si isi permite discutii la un alt nivel cu potentialii sponsori sau parteneri media. Italia, Franta, Portugalia, Spania, Germania sunt tari in care aceste structuri exista si functioneaza in folosul pescuitului si al practicantilor. Este un standard minimal la care trebuie sa ne aliniem si asta cat mai repede posibil.

De asemenea popularitatea de care se bucura pescuitul la bass la nivel mondial nu trebuie ignorata. Este foarte adevarat ca nu avem acest peste in tara, cel putin deocamdata, insa spre exemplu nici in Rusia, fosta campioana mondiala, nu exista bass.

Personal, vad mult mai usor procesul de aliniere la tendintele competitionale europene legate de bass decat incercarea de resuscitare a unui eventual Campionat Mondial de Spinning din barca. Cel din urma are nevoie de un interes enorm din partea multor natiuni si de cel putin 10 ani pentru a se dezvolta si a ajunge la nivelul competitiilor actuale de bass.

Nu incerc sa ma opun mersului firesc al lucrurilor. Avem un campionat national puternic si care efectueaza anual selectia unor pescari extrem de valorosi. De anul acesta avem doua divizii si directii clare de expansiune la nivelul numarului de participanti. Lucrurile sunt in mod cert pe directia buna.
Tot ce incerc este sa atrag atentia asupra unui fenomen global mult prea puternic pentru a fi ignorat. Si asta pentru ca spinningul trebuie sa mearga mai departe.